Ploaia aproape că inundase Bucureștiul dându-ne senzația de frig, de tristețe, făcându-ne să ne refugiem undeva cu o ceașcă de ceai și o poveste bună.

În acest peisaj lacustru, la etajul unu dintr-o ceainărie de lângă Cișmigiu sunetele ploii erau acoperite de râsul sănătos al scriitorului Dan Rădoiu, al diverselor voci ale cititorilor și altor scriitori în timp ce mirosul de umezeală și natură udă era acoperit de dulcele parfum al ceaiului de cireș care aburea în fața mea. Povestea sfârșitului lumii nu putea fi concepută decât în La Un Ceai sub bagheta magică a lui Dan, a ideilor lui Oliviu Crâznic și sub atenta supraveghere a Andreei Sterea. Cărțile de tarot nu mi-au prezis că voi fi bogată, sănătoasă sau că mă voi mărita cu alesul inimii, mi-au prezis că mă voi simți bine în ceas de noapte alături de un grup de oameni minunați. Am povestit despre magie, simbolistică, am râs, ne-am cunoscut mai bine și am simțit fiorii creației până în adâncurile ființei mele atunci când autorul „Povestirilor de la marginea realității” punea cap la cap ideile noastre. Vineri seara am învățat să ne bucurăm de ploaie sau să o ignorăm. Am învățat să scriem și să fim creativi. În zilele următoare ne vom întâlni pe site-ul Crux Publishing pentru a scrie povestea unei Apocalipse eșuate, și poate, de ce nu, să scriem primul nostru roman. Un roman de aventură, cu personaje biblice, un roman pe care abia aștept să-l citesc. Bineînțeles că vă voi ține la curent cu ce se va scrie și că veți putea vedea ce înseamnă să găsești un grup de oameni, aparent, plecați de acasă, dar cu suflet mare și imaginație nemărginită. Doar așa putem să ne luăm zborul și putem evada în totalitate în lumea poveștilor. Eu vă propun să ne acordați o șansă și data viitoare să ne întâlnim la cea de-a treia reuniune cu acești oameni fantastici.