Sâmbătă, pe 3 octombrie, am fost la a treia întâlnire, marca Crux Publishing sub atenta supraveghere a lui Dan Rădoiu, care în aproape trei luni a devenit prietenul, mentorul și colegul nostru.
Moartă, copată, înfundată și cu o voce de șoricel speriat, m-am prezentat în ceainăria La Un Ceai pentru a învăța lucruri, noi și pentru a descoperi noua lume pe care autorul o pregătise pentru noi.
La început aveam schița unui personaj de care, personal, nu am reușit să mă atașez din prima. Eu o vedeam pe Serafina o tânără de 19 ani orfană, săracă, ce locuia la marginea orașului într-o cocioabă, dar care cunoștea tainele plantelor, astfel la primele ore al dimineații femeile, bărbații și bătrânii orășelului se furișau la ea pentru a-i cere plante pentru diverse întrebiunțări. Însă până la urmă am transformat-o în Serafima, singura persoană din satul X care are voie sa atingă un mort, să îl îmbălsămeze și să îl facă numai bun de înmormântare.
Într-o seară, la ușa tinerei, bate un străin care aduce mortul, lucru neobișnuit pentru că toate „comenzile” sale sunt lăsate la poartă, ea ocupându-se de transportatea lor în casă.
Corbul este un bărbat de 42 de ani, de familie bună, trecut prin viață, dar și plictisit de ea. El se crede deja mort, așa că din plictiseală, sau curiozitatesau poate chiar lașitate apelează la fată pentru a-l pregăti de moarte, iar acesta este startul poveștii noatre.
Scoși la „interval” ca în timpul școlii, Dan ne lăsa singuri în fața publicului pentru a interpreta cele două personaje, pentru a le scrie dialogul prin viu grai și pentru a trăi în pielea lor.
Recunosc, am fost și eu în rolul Serafimei, o fată timidă, neobișnuită să vorbească cu oamenii vii, deloc cooperantă cu Corbul care insista că trebuie să moară pentru că „nu mai are ce să facă”. Aceasta se pierde cu totul în încercarea ei de a-l convinge pe Corb că viața merită trăită, însă în final acestuia i se face milă de ea și o „înfiază” pentru a o învăța secretele vieții.
O a doua Serafima este o tânără rebelă, curajoasă care chiar stă și povestește la o țigară cu Corbul despre viața ei, argumentându-i motivele pentru care refuză să îl pregătească de moarte. În timp ce a treia versiune a acestui personaj este o combinație interesantă între cele două care au fost înaintea ei.
Urmărind această punere în scenă a poveștii am uitat de frigul toamnei și de răceala mea, care apropo s-a făcut mai mare, mai urâtă și am uitat că vreau o ceașcă de ceai pentru a mă încălzi.
Cu mâinile înghețate și sufletul arzându-mi în piept am savurat fiecare secundă petrecută cu scriitori ca Oliviu Crâznic sau Andrei Duduman, bloggeri ca Maria.
Ce bine de tine! *Ignoram partea cu raceala. Aia nu este de bine. :)) * Mi-ar placea sa aiba loc si la mine evenimente de genul, nu numai in Bucuresti..
Hey Andreea. Stiu ca se mai fac astfel de evenimente prin Cluj (acolo se ocupa Victor Miron de multe evenimente cu carti), dar si prin Iasi si Timisoara. 🙂 Tu de unde esti?
Nu sunt din niciuna din aceste orase. Sunt din Ploiesti, cam la o ora distanta de Bucuresti cu trenul, dar n-am cum sa ajung pe acolo din cauza programului incarcat. Totusi, mi-am propus ca anul acesta sa particip si eu la targul Gaudeamus si chiar nu vreau sa lipsesc. <3
De curand a fost un event organizat de Crux in Cluj. A fost o lansare de carte…
Am multi prieteni din Ploiesti care fac naveta cu trenul in Bucuresti. Mai aveam si in facultate colega de camera care statea 2 zile in Bucuresti si in rest mergea acasa, in Ploiesti :). Chiar e f aproape, ar fi fain sa iti faci timp cand sunt evenimente dragute. 😀
Doar o oră faci cu trenul până la București? :O Norocoaso! :)) Eu fac (dacă nu mă înșel) în jur de 9-10 ore :/
Cam atat fac. Mi-ar placea sa ma duc mai des pe acolo, dar programul de la facultate este asa cum este, iar weekendul este destul de incarcat si ala. Anul acesta, s-au gasit mai toti profii sa ne bombardeze cu teme si alte chestii ce nu-si au rostul si asa se duce timpul meu liber. Deja mi-am planificat ca in acel weekend sa n-am absolut nimic de facut si sa o tai la Bucuresti la targ. :)))
Să fiu în locul tău mi-aș rezerva în fiecare lună un weekend ca să merg la București :)) Mai ales când sunt evenimente cu și despre cărți :3
Teodora, tu de unde esti? Nu stiu sa localizez “Narnia” pe harta :))))))
Narnia pe harta este in Alba Iulia ^^
Haha, serios? Ok, o sa vizitez si eu Alba Iulia cu prima ocazie, nu pot rata sansa sa vad Narnia 😀
Mi-aș dori foarte mult să particip la astfel de evenimente, dar orașul meu e Narnia -_- Poate la vară o să vin în vizită :))
I wanna go to Narnia. Acum imi fac bagajele si vin in Alba sau Cluj.
Mă ofer voluntar ca și ghid turistic în Alba 😀
Nici eu nu pot sa ajung la astfel de evenimente… din motive evidente, si anume tara. Ma enerveaza ca am aflat tarziu de ele, cu foarte putin timp inainte sa plec din tara, cam cand am inceput sa intru pe blogurile de carti. Pana atunci citeam numai ce voiam eu, fara sa caut multe pareri pe net…