Am observat că de la o vreme am început să colecționez biografiile unor faimoase femei ale lumii, iar printre aceste cărți se numără și un roman despre una din cele mai notorii criminale ale Canadei – Grace Marks. Este adevărat că Margaret Atwood menționează în postfață că unele evenimente din roman sunt pură ficțiune, însă nu am posibilitatea să vă spun care, pentru că acest tom stă la granița dintre realitate și ficțiune. Încă de la vârsta de 16 ani, Grace Marks a rămas în istorie pentru că se crede că l-a ajutat pe James McDermott în săvârșirea unei crime duble. În anul 1840 Grace debarcă pe teritoriul canadian împreună cu familia ei din Irlanda. Fiind a treia născută din cei nouă copii ai soților Marks, Grace se angajează ca menajeră pentru a putea să se întrețină. Conform poveștii, doar primul său an petrecut în Canada s-a considerat ca fiind cea mai frumoasă perioadă din viața tinerei irlandeze pentru că după moartea celei mai bune prietene ale sale, Mary Whitney, Grace nu și-a mai găsit locul în viață. Până la vârsta de 16 ani, aceasta a fost servitoare în mai multe case, ultimul angajator fiind Thomas Kinnear. Legenda spune că domnișoara Marks a fost o tânără frumoasă, cu privire limpede și cuminte, dar mai ales cu frică de Dumnezeu și morți, motiv pentru care nu am fost pe deplin convinsă că și-a meritat titlul de criminală. După asasinarea domnului Kinnear și a menajerei acestuia, Nancy Montgomery, Grace a fost condamntă la închisoare pe viață. Presa locală menționa faptul că tânăra înnebunise la un moment dat, motiv pentru care a fost nevoie să fie transferată la un sanatoriu pentru boli mintale pentru o scurtă perioadă, ulterior revenind în penitenciar. Având un comportament umil, aproape exemplar și un talent înnăscut pentru cusut, Grace este angajată pro bono în casa guvernatorului penintenciarului ca fată în casă. Acolo îl întâlnește pe psihologul Simon Jordan care vrea să afle adevărul din spatele crimei. Este Grace amnezică? Este nebună? Sau este într-adevăr o criminală? Sincer, aproape niciodată nu am crezut în mărturiile oamenilor pentru că stă în firea lor să mintă pentru a fi văzuți ca simple victime sau nevinovați, însă am fost surprinsă să văd că această femeie nu s-a scuzat niciodată pentru ceea ce a făcut, dar nici nu s-a acuzat. Ea pur și simplu și-a spus viața, mărturisind la un moment dat că pur și simplu nu își amintește cum Nancy și domnul Kinnear au murit. De-a lungul ședințelor cu domnul Jordan, Grace a fost supusă unei hipnoze în care aceasta a dezvăluit o a doua personalitate în care mărturisea crima, însă la fel ca și până atunci, acest lucru nu a ajutat-o, dar nici nu a încurcat-o. Vorbim de anii 1800, începutul anilor 1900 când ocultismul era în floare, așa că s-au creat mai multe tabere: Grace a fost posedată, Grace suferă de dublă personalitate sau Grace este o manipulatoare desăvârșită. Nimeni nu a știut ce să creadă și spre ce anume să încline, însă după aproape 30 de ani de la ziua condamnării, aceasta a fost eliberată și mutată în New York. Deși am crezut că voi înțelege un adevăr citind această carte, am descoperit că adevărul adevărat nu îl poate ști sau descoperi cineva niciodată pentru că este păstrat doar de o singură persoană. Grace Marks. Recomand această lectură persoanelor pasionate de romane psihologice sau polițiste pentru că vă asigur că există atâtea păreri câți cititori a avut acest roman. Titlu: Alias Grace Titlu original: Alias Grace Autor: Margaret Atwood Editura: LEDA Anul publicării: 2013 Nota: 3 / 5