Recenzie: Grădina cu fluturi de Dot Hutchison (Colecționarul #1)

„Grădina cu fluturi” este sera unui important filantrop american. În ea regăsim o explozie de culori dată de plantele luxuriante și exotice pe care acesta le deține. Printre ele și-au făcut casă o mulțime de fluturi rari și fumoși. Unii s-au născut acolo, iar alții au fost aduși împotriva voinței lor.

La început, acești Fluturi erau niște tinere cu tot viitorul înainte. Erau frumoase, mândre și normale, până într-o zi când vederea li s-a întunecat, iar atunci când s-au trezit aveau aripi și erau închise în cea mai frumoasă închisoare. Aici, fetele sunt foarte bine îngrijite, însă spatele le sunt tatuat cu imense aripi de fluture. Numele lor creștin este dat uitării și o dată cu deshiderea aripilor, primesc un alt nume. Unul simplu, frumos, ușor de reținut.

Tragedia este că persoana care le îngrijește este un răpitor, violator și criminal în serie. El le alege pe sprânceană, le aduce la el și le dă două opțiuni. Prima, își acceptă soarta așa cum este, supunându-se lui și făcându-și viața ușoară până la 21 de ani sau încearcă să evadeze sau să-și facă rău și viața lor le este scurtată cu mult înainte de cea de-a 21-a aniversare.

Din punct de vedere anatomic și, probabil, psihologic, o femeie este tânără până la 21 de ani, după aceea, ea iese din perioada adolescenței și se maturizează, iar Grădinarul vrea ca toate iubitele sale să fie frumoase pentru totdeauna, asa că după ce le ia și ultima suflare le conservă în rășină și le expune în cel mai mare insectar din lume.

Ele sunt Fluturii Grădinarului, iar poveștile lor sunt extrem de asemănătoare, până când se „naște” Maya. Ea este diferită de restul colegelor ei de seră pentru că este mai distrusă psihologic decât răpitorul, acest lucru dovedindu-se în cele din urmă un avantaj care duce la demascarea lui.  Doar un suflet distrus poate vindeca sufletele pierdute, iar protagonista romanului asta face cu fetele din Grădină.

În copilărie, protagonista s-a simțit un copil nedorit și neiubit și de nevoie, a învățat singură să se descurce în viață. Nu o dată a afirmat că familia ei nu o iubea și că își dorea să aibă măcar jumătate din ce avea nou născutul de peste drum, dar atunci când a primit ceea ce căuta, era mult prea oarbă ca să înțeleagă sau prea târziu.

Pentru agenții speciali de la FBI, Victor Hanoverian și Brandon Eddison, „Maya” este un puzzle uman pentru că și-a pierdut identitatea. De-a lungul timpului a folosit atât de multe nume, încât a uitat de numele său real, iar acum se teme de el.

Și totuși, cine este Maya?  La această întrebare nu ne poate răspunde decât ea, însă vom fi nevoiți să avem răbdare și să-i ascultăm povestea.

Acest roman psihologic mi-a dat mult de gândit, și care deși m-a fascinat, m-a împiedicat să mă exteriorizez (ca în alte dăți). Acest thriller este ca un duș rece pentru societatea în care trăim si ne îndemană să fim mai atenți la lumea ce ne înconjoară.

Citindu-l, am învățat că cei mai puternici oameni sunt cei distruși în interior, cei mai veseli și luminoși sunt cei mai triști, în timp ce cei mai fricoși sunt cei mai puternici și curajoși. Am mai învățat și că dacă nu mă bucur acum de ceea ce am, este posibil să nu o mai fac niciodată, iar viața este un joc al supraviețuirii, unde doar cel mai inteligent câștigă.

Titlu: Grădina cu fluturi

Titlu original: The Butterfly Garden

Autor: Dot Hutchison

Editura: Herg Benet

Anul publicării: 2018

Nota:  3/5

Duca

Leave a Reply

Your email address will not be published.