Recunosc că am petrecut multe zile citind această carte. Unele au fost productive, altele nu, dar laolaltă au fost o călătorie pe care mă bucur că am făcut-o pentru că mi-am reamintit că zona mea de confort literar este ficțiunea țesută cu personaje fantastice și colorată cu magie.
Deși această carte abordează unul din subiectele mele preferate, nu am putut să fiu foarte atașată de personajele sale, din contră. Am citit capitolele fiind incredibil de detașată de provocările întâmpinate de Maia Tamarin pentru a deveni prima femeie ce are să ocupe poziția de croitor imperial într-o lume condusă de bărbați.
Așa cum Mulan a pus totul la bătaie pentru a salva onoarea familiei sale, și Maia renunță la panglicile colorate în favoarea hainelor bărbătești. Alegând să participe în competiția pentru poziția de croitor imperial ea trebuie să renunțe la feminitate, căci doar un bărbat poate ocupa această funcție.
Mi s-a părut interesant și am apreciat curajul scriitoarei de a comasa în acest prim volum al seriei „Sânge de stele” atât competiția acerbă dintre protagonistă și cei 11 croitori pentru un loc la curtea a’landiană, cât și provocarea lansată de viitoarea mireasă a împăratului de a țese cele trei rochii ale Zeiței Mamă, Amana.
O rochie trebuie să fie țesută cu râs de soare, alta brodată cu lacrimi de lună, iar ultima trebuie să fie pictată cu sânge de stele.
La prima vedere, această provocare pare să fie imposibilă pentru orice croitor. Chiar și pentru însuși croitorul capabil să mânuiască foarfeca magică dăruită omenirii de însăși Amana acum mulți ani.
Dornică să reușească, Maia pleacă în aventura vieții sale, umăr la umăr, cu Înaltul Vrăjitor al împăratului Khanujin, Edan. Să găsească și să culeagă ingredientele necesare creării celor trei rochii legendare este o adevărată provocare pentru protagonistă, mai ales că este din ce în ce mai greu să se concentreze pe misiunea sa atunci când află secretul din spatele magiei tovarășului său de drum.
Dacă la început ne bucurăm să descoperim visele unei copile incredibil de blânde, în ultimele pagini ale acestei cărți plângem pentru suferința unei femei care descoperă că nu toate poveștile au un final fericit... decât dacă lupți pentru el.
Mi-a plăcut această lectură, chiar dacă nu am reușit să mă atașez de personaje. Felul în care Elizabeth Lim a reușit să surprindă detaliile unui univers cu totul nou pentru literatura contemporană internațională m-a făcut de multe ori să mă pierd de realitate și să văd culorile țesăturilor care o înconjurau pe Maia, să simt aromele exotice din târgurile unde Edan făcea troc și să mă minunez de cât de mult este nevoie ca o fată să lupte pentru a-și îndeplini visul de a-i vedea fericiți pe cei dragi inimii sale.
Pentru mine, Maia este acel personaj din poveștile spuse la gura sobei în care avem o eroină curajoasă, dar blândă cu o inimă pură și atât de altruistă încât niciodată nu și-a dorit ceva pentru ea. Un asemenea personaj, lipsit de egoism, nu poate avea un destin tragic. Nu pot decât să sper că în următorul volum, „Destrămarea întunericului”, Maia va reuși să găsească luminița de la capătul tunelului și să guste din fericirea ce i-a fost refuzată atâta amar de vreme.
Titlu: Urzeala zorilor
Titlu original: Spin the Dawn
Autor: Elizabeth Lim
Editura: CorinTeens
Anul publicării: 2020
Nota: 3/5