Salutare, șoriceii mei de bibliotecă! Astăzi revin cu un insight literar absolut delicios. De data aceasta, eu sunt drept protagonista lui, mai ales acum că am terminat de citit romanul distopic Sentient.
Ştiți că sunt o cititoare împătimită a cărților fantasy, romance și thriller, dar Alina Voinea a reușit să mă dea peste cap cu un… SF! Da, citiți bine! Dar avem un twist: romanul ei de debut la Editura Crux Publishing nu e un SF clasic. Avem un mix delicios de thriller și romance, desfășurate într-un cadru military science-fiction/biopunk. Ah, da! Și să nu uităm de tensiunile dintre personaje! Și ce mai tensiuni…
Avem incest, manipulări, minciuni și secrete pe o scenă distopică, unde umanitatea se contopește cu tehnologia, iar politica este limba comună a tuturor. Granița dintre umanitate și tehnologie este atât de subțire, încât aproape că nu mai există. În Sentient avem o lume fascinantă în care totul pare posibil dar este și periculoasă în egală măsură.
Personajele pe care urăști că le iubești
Vă amintiți de Arnold Schwarzenegger din filmele Terminator? Exact așa mi-am imaginat Sentienții. Persoane non-umane, dar incredibil de… normale și iubibile. Să fie oare vina prea multor povești cu vampiri? Până la urmă, Sentienții (inteligențele artificiale conștiente de sine din lumea Nordam) au aceeași problemă: mulți oameni vor să-i vadă morți și îngropați, alții vor să-i folosească în scopuri proprii (munci fizice, armată, abuz sexual, etc.), în timp ce doar câțiva le acceptă existența.
Colonelul Sondra Warg și căpitanul Rhad Wilder, protagoniștii acestui roman demențial, sunt mai mult sau mai puțin parte din această excepție rară. Mi-a plăcut enorm de ei, dar recunosc: inima mea a fost furată de personajele secundare. Generalii Wilder și Warg – unchiul Sondrei și, respectiv, tatăl lui Rhad? Fix ce trebuie! Puternici, maturi și absolut irezistibili. Augmentările din anul 2190 au rezolvat orice „problemă” de vârstă, așa că nu mă simt vinovată pentru pasiunea mea dubioasă.
Cât despre Sondra și Rhad? Evoluția lor individuală dar și comună m-a fascinat. Sondra reprezintă femeia puternică pe care am admirat-o mereu: independentă, hotărâtă, dispusă să calce pe reguli sau pe gâtul unora doar pentru a obține ce vrea. Este, probabil, primul personaj feminin morally gray cu care m-am întâlnit. Rhad, pe de altă parte, are acea inimă mare ascunsă sub o atitudine nepăsătoare. Este un Robin Hood futurist, care sfidează ordinea statului pentru a ajuta oamenii mai puțin favorizați, deși ca ofițer al Nordamului are obligația să respecte și să impună exact ordinea statului. Curajul lui, dar și umanitatea sa, îi adaugă un strat de je ne sais quoi care m-a făcut să mi-l aleg ca cel mai nou fictional boyfriend. Cupidon, dragilor!
Și cu antagonistul ce facem?
Aproape era să uit de Milton Husk – ceva stră-strănepot de-al unui bine-cunoscut miliardar contemporan, wink wink. Husk, un villain get beget, sadic și manipulativ, este genul de personaj pe care-l urăști cu pasiune, dar nu-l vrei mort. A suferit traume care l-au transformat, dar asta nu-i scuză cruzimea. Faptul că o vrea pe Sondra doar pentru că-i poate aduce niște putere politică extra? Ei bine, îl face antagonistul perfect. Un adevărat maestru al torturii și intrigilor politice, Husk te face să te întrebi dacă oamenii nu sunt, până la urmă, cei mai mari monștri ai poveștii.
Sentient, o carte SF care sfidează genurile literare
Să vă spun un secret: Sentient nu e doar pentru fanii SF. Nu e un roman doar despre tehnologii avansate și roboți conștienți de sine, ci este o carte care ne vorbește despre alegeri, loialitate și compromisuri, presărată cu un excelent comentariu politic. Este genul de poveste care te face să te întrebi dacă nu cumva IA are dreptate: oamenii sunt păpușarii din spatele războaielor, ale manipulărilor, ale luptelor pentru putere – iar acești oameni nu se dau în lături de la nimic pentru a prelua controlul asupra noastră, a tuturor.
Cum vă spuneam mai sus, m-a surprins profunzimea personajelor. Nu sunt perfecte, nu sunt infailibile. Sunt perfect umane, chiar dacă vorbim despre entități sintetice sau nu. Delman, un venerabil domn de 147 de ani din Consiliul Nordamului, mi s-a părut absolut genial. Retras, mai mereu adormit, dar cu o minte brici, cred ca este acel personaj care ascunde mai multe decât lasă să se vadă. Gesturile sale sunt pline de mister, iar tăcerea lui lasă loc de multe interpretări.
Un condei care transcende timpul
Dar să vă spun care este cireașa de pe tort! Stilul de scriere. Cât eram cufundată în lectură, felul în care Alina Voinea îmbină cuvintele mi-a amintit de cărțile lui Mircea Eliade, în special prin subtilitatea scenelor romance. Sentimentele sunt palpabile, iar fiecare emoție e trăită intens.
Descrierile sunt vii, iar universul distopic imaginat de Alina Voinea este atât de bine prezentat, încât aproape că simți că te afli în mijlocul acțiunii.
În loc de final…
Ah, șoriceii mei de bibliotecă, Sentient este o experiență pe care nu trebuie să o ratați. Are o mulțime de easter eggs și simboluri. Pe scurt, este o carte care merită savurată până la ultima pagină.
Iar mesajul final al cărții? Unul care ne pune pe gânduri: va deveni Inteligența Artificială o amenințare globală sau e doar o scuză convenabilă pentru oameni de a-și arăta colții? Ne temem de AI sau de propriile noastre intenții ascunse?
Eu vă sfătuiesc să puneți mâna pe romanul Sentient de Alina Voinea și să vă pregătiți pentru o aventură literară cum rar mai găsiți!